Dacă adevărul istoric ar fi pus la locul lui, tot ce știm noi astăzi despre istoria antică a Europei ar fi aruncat în aer.
Astfel, un alt episod istoric surprinzător și necunoscut în România, legat de traco-geto-daci, ne vine tocmai din Franța. “Ce treabă ar avea dacii, geții sau tracii cu Franța?” ar întreba unii. Dacă luăm în discuție izvoarele istorice, atunci au multă treabă…
Astfel, istoricul normand Dudon de Saint-Quentin, care a scris o istorie a primilor duci de Normandia, ne spune în secolul X că William Spadă-lungă, tatăl viitorului Richard I al Normandiei, a dat dispoziție (lui Bothon) ca fiul lui să învețe limba… DACĂ.
Iată citatul: “Pentru că locuitorii din Ruen utilizează mai mult limba romană decat limba dacă, și pentru că cei din Bayeux se servesc mai mult de limba dacă decât de cea romană, eu vreau ca fiul meu sa fie dus cât mai repede posibil la Bayeux ca să fie, Bothon, crescut și format sub responsabilitatea ta cu cea mai mare grijă în limba dacă, învățând-o definitiv ca să poata discuta mai târziu cu oamenii de origine dacă.” (De moribus et actis primorum Normanniae ducum)
Desigur, prima întrebare care ne poate veni în minte este: Ce să caute dacii sau limba dacă pe teritoriul Franței, acum 1.000 de ani, că doar ni s-a spus la istorie că dacii, geții și tracii au dispărut de pe planeta asta, chiar din sistemul solar, încă din antichitate?!? Și, desigur, și-au luat și limba cu ei… 
Păi, în realitate, legendele normande vorbesc despre originea troiană, adică tracă, a normanzilor, relatând cum, după căderea Troiei, regele Antenor a fugit cu 2000 de cavaleri și o suită de alte 500 de persoane, a trecut pe lângă Dunăre, prin Dacia, Panonia, Germania si a ajuns in Scandinavia… De acolo, mai târziu, urmașii acelora au coborât în Normandia. Ceea ce explică acest surprinzător episod de istorie medievală. (Citește aici: Légende de l’origine troyenne des Normands)
Despre aceste legende ale originii troiene (tracice) a normanzilor ne vorbesc Dudon de Saint-Quentin (a trăit între 965-1043), Guillaume de Jumièges (a trăit între 1000-1070) și Benoît de Sainte-Maure (a murit în anul 1173).
Peste toate, cercetătorul Gabriel Gheorghe spune în cărțile sale că limba franceză veche (cea de azi este o limbă academică confecționată acum câteva secole pentru a unifica dialectele din Franța) conține foarte multe cuvinte identice cu cele românești și că românii de azi pot să o înțeleagă destul de bine, mai bine decât francezii de astăzi!!! Te pune pe gânduri acest lucru, nu-i așa?
Și istoria surprinzătoare a normanzilor nu se oprește aici. Voi reveni în curând…
Ca o notă de final, vă reamintesc că și istoria înființării Romei are legătură cu legenda troianului Eneas care a ajuns în peninsula italică după războiul Troian și a pus bazele unei cetăți. Ce mică și plină de traci e lumea! :))))
Daniel Roxin
http://daniel-roxin.ro/
P.S. Mulțumiri profesorului Avram Fițiu pentru faptul că mi-a atras atenția asupra acestui subiect!
Recomandare carte: Românii în „Mileniul de întuneric”. DiSponibilă aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-adulti.html
